Document de consultare publică, lansat public în data de 31 Martie 2020
06.04.2020
Stimați colaboratori,
Vă mulțumim pentru implicarea dumneavoastră în procedura de elaborare a Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului 2021-2030 și asumarea provocării de a înțelege complexitatea factorilor care condiționează tranziția de la cărbune a Văii Jiului. Înțelegem în același timp considerentele care au făcut ca acest document să fie supus consultării publice pentru o perioadă limitată de timp, iar procesul de consultare propriu-zis să se petreacă online. Totuși, din cauza timpului scurt, doar o parte dintre reprezentanții asociațiilor membre au putut parcurge documentul.
Ne bucurăm cel puțin că, suplimentar față de planul de acțiune, au fost realizate la fața locului discuții preliminare cu mai multe categorii de stakeholderi locali, înainte ca restricțiile de deplasare și interacțiune să intre în vigoare. Luând în considerare importanța înțelegerii pe larg a propunerilor din capitolul preliminar Opțiuni pentru viziune, considerăm că este necesară prelungirea perioadei de consultare a publicului, precum și organizarea, chiar și în format online, a unor ședințe de consultare publică. Prin aceasta se diminuează percepția unei lipse de transparență (manifestată deja public în mediul local) și se utilizează eficient timpul care, de altfel, era alocat prezenței în teritoriu pentru interacțiunea în focus grupuri.
În ceea ce privește componenta tehnică a acestui document, vă răspundem pe scurt în cele de mai jos și pe larg în anexă:
-
opțiunea pentru una dintre cele trei viziuni:
Apreciem elaborarea a trei variante, posibile direcții supuse dialogului între stakeholderi și argumentarea acestora. Nu dorim să ne manifestăm preferința pentru vreuna dintre ele, considerând că sunt perfectibile și în același timp limitative.
-
argumentele în sprijinul acesteia (dacă doriți, și argumente împotriva celorlalte viziuni)
În sprijinul viziunii 1 apreciem impactul economic semnificativ al acesteia, cu rezerve în ceea ce privește impactul asupra mediului și existența potențialului pentru producția energiei din resurse regenerabile.
În cazul viziunii 2, apreciem atenția acordată componentei sociale și orientarea spre domeniile de viitor incluse în strategiile de specializare inteligentă, dar considerăm că impactul asupra noilor generații și efectele pe termen lung au o dimensiune au o dimensiune redusă.
Viziunea 3 este atractivă prin prisma experienței în domeniu a multora dintre membrii și colaboratorii noștri însă, pe de altă parte, este mult prea riscantă în situația unei pregătiri limitate a factorilor de decizie în domeniu și în contextul influențelor directe ale fluctuațiilor macroeconomice.
-
recomandări în raport cu aceasta sau cu privire la altă posibilă viziune
Fiecare dintre opțiunile prezentate conțin argumente valabile atât în favoarea lor, cât și împotrivă. Fiind o strategie amplă, care ne dorim să ofere un orizont de lucru pentru termen lung (chiar depășind 2030), aceasta necesită subordonare principiilor enunțate de Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Astfel, cu excepția celor 7 zone urbane majore cu potențial economic, se propune asigurarea unei echipări complete a teritoriului cu infrastructură de bază, precum și a accesului tuturor cetățenilor la serviciile de interes general. Valea Jiului este un areal urban în declin care este în căutarea unei rațiuni antifragile / reziliente de a fi în modelul teritorial policentric național. Dezvoltarea durabilă la nivel național și regional presupune, pentru Valea Jiului, o contracție inteligentă: shrinking smart.
Nu considerăm că este fezabilă propunerea unei viziuni atât timp cât nu sunt accesibile datele esențiale pentru fundamentare. Accentuăm necesitatea ca această viziune să abordeze realist necesitatea unei planificări integrate care să îmbine elemente de tip top-down cu cele de tip bottom-up, într-un demers participativ care să permită o permanentă actualizare și consultare între actorii implicați. Astfel, în momentul de față, în lipsa unor date concrete cu privire la resursa umană, resursele antropice și cele naturale, considerăm că propunerea unei viziuni impune limite și nu contribuie la livrarea unei strategii utile. De asemenea, propunerea unei viziuni în faza aceasta este primită cu reticență de locuitori, pentru că oferă o situație de facto mult prea îndepărtată, dar care a mai fost livrată anterior și a dezamăgit prin lipsa capacității de implementare a tuturor stakeholderilor, de la scara internațională la cea locală.
Un alt aspect pe care îl evidențiem este că viziunea trebuie să învețe din greșelile trecutului. Altfel, înlocuirea statutului monoindustrial cu unul similar, limitat la un singur domeniu de acțiune, este riscantă tocmai pentru că nu produce acel tip de resetare socio-economică necesar pentru evoluția fără sprijin constant, subvenționat de la nivel național sau european. În această ordine de idei, remarcăm că cele trei viziuni prezentate nu se exclud reciproc. Ele pot funcționa foarte bine împreună, definindu-și propriile nuclee de acțiune, în corelare cu aspectele intangibile care conduc către noua identitate locală.
Ne referim la componenta umană și tot ceea ce reprezintă ea în plan individual (nu ca masă sau statistică), precum și formele de rezistență a unui specific local critic față de uniformitatea impersonală a declinului economic. Aceasta se manifestă prin cultura solidarității (acumulată prin suprapunerea perioadelor anterioare de maxim avânt economic) și prin caracterul excepțional al unor actori – lideri informali sau “antreprenori” culturali – care aduc plusvaloare prin inițiative apreciate la nivel național sau internațional.
-
un scurt paragraf care să reflecte cum ați dori să arate Valea Jiului în următorii 5-10 ani (concret, din perspectiva nevoilor actuale).
Pentru următorii 10 ani, Valea Jiului trebuie să demonstreze că este o comunitate unită în jurul unul țel comun, a unui scop acceptat și însușit de întreaga comunitate. De aceea, procesul de identificare a unei viziuni comune trebuie să pornească de la evaluarea unor date realiste, măsurabile și identificabile în teren la scara unităților locative. Rezultatele trebuie expuse publicului prin consultări repetate și programe de creștere a nivelului de înțelegere a necesității planificării și a importanței pentru transparența guvernării și democrație participativă.
Astfel, în următorii 10 ani ne dorim o Vale administrată unitar, care în timp ce rezolvă problemele punctuale ale fiecăruia dintre cetățenii săi ridicând implicit calitatea generală a vieții, își creează perspectivele pentru ca, până în 2040-2050 să devină un exemplu inovator la nivel european – de bună practică în luarea deciziilor și asumarea unui viitor comun.
Atragem atenția și asupra laturii sociale pe care orice viziune trebuie să își fundamenteze argumentele. În niciuna dintre opțiunile prezentate aspectul social nu este unul tratat ca fiind important ci mai degrabă că este unul implicit. Atât timp cât resursa umană este ocupată, problemele sociale încetează. Din păcate Valea Jiului este o regiune care are în acest moment în fiecare dintre orașe măcar o zonă marginalizată, caracterizată prin sărăcie extremă, delincvență juvenilă și alte fenomene sociale deviante. Aceste informații se găsesc în Atlasul zonelor marginalizate realizat din 2014 de către Banca Mondială și puține aspecte s-au schimbat de atunci.
Viziunea pe care o propunem este o anti-viziune sau viziunea unui proces: strategia trebuie să dea startul unui demers de creștere a capacității și responsabilității fiecărui cetățean al Văii Jiului de a propune și de a participa la implementarea măsurilor pentru revitalizare și tranziție de la cărbune.
Acest proces este absolut necesar în contextul în care Valea Jiului a respectat strategii naționale și directive clare în fiecare etapă a existenței sale din ultimii 150 de ani, oferindu-i-se în schimb un statut privilegiat. Odată pierdut acest statut, este tardivă orice încercare de a stabili viziuni mărețe fără o educație a tuturor categoriilor sociale în spiritul planificării pentru antifragilitate și reziliență.
În fapt, sunt necesare trei activități implementate concomitent până la atingerea nivelului la care putem emite o viziune utilă:
- evaluarea realistă, pe baza datelor concrete, a situației de facto și expunerea spre înțelegere către toți cetățenii;
- educarea tuturor generațiilor în spiritul echității sociale, a guvernanței participative și a economiei colaborative, precum și creșterea sentimentului de apartenență la comunitatea din care fac parte;
- obținerea sprijinului extern pentru cunoaștere, investiții și pentru a forma o imagine mai bună asupra Văii Jiului.
Având în vedere cele de mai sus, vă stăm la dispoziție, la fel ca până acum, pentru discuții ample și aplicate pentru oricare dintre aspectele de mai sus.
Anexa 1 – aspecte tehnice
În cadrul acestei anexe facem referire pe larg la conținutul documentului și evaluăm fiecare viziune în parte. În general, remarcăm necesitatea abordării viziunii strategiei având ca orizont nu termenul mediu (2030), ci cel lung (2040, eventual 2050), cu primele etape derulate în exercițiul bugetar 2021-2030 – perioada care face obiectul proiectului. Această solicitare este argumentată prin prisma schimbărilor complexe necesare pentru implementarea strategiei – extinse după anul 2030. De asemenea, având în vedere circumstanțele ultimilor decenii, este posibil ca această strategie să fie ultimul document de această natură elaborat și finanțat la o scară superioară administrațiilor locale și județene. Este, așadar, necesară stabilirea unei misiuni de lungă durată care să derive din viziunea identificată pe termen lung pentru schimbarea paradigmei actuale, acceptată și însușită de toți stakeholderii implicați (cu precădere cei cu rol în luarea deciziei, independent de apartenența politică) pentru ca schimbările conjuncturale să nu afecteze parcursul socio-economic al Văii Jiului în tranziția de la cărbune.
Documentul supus consultării enumeră 5 criterii de evaluare (dorința comună a părților implicate, avantajul competitiv, alinierea cu Pactul Ecologic European, alinierea cu alte strategii ale Uniunii Europene și alinierea cu strategiile naționale) pentru cele trei opțiuni. Având în vedere caracterul particular al Văii Jiului, areal urban minier aflat în al 23-lea an de declin demografic, este necesară introducerea unor criterii mult mai stricte și ușor evaluabile din punct de vedere cantitativ-obiectiv, precum:
- contribuția opțiunii pentru reziliență / antifragilitate din perspectivă socială, economică și de mediu;
- capacitatea administrativă, deschiderea și experiența stakeholderilor pentru a implementa măsurile care decurg din opțiune;
- fiabilitatea resurselor: costurile estimative ale implementării, suprafețele și infrastructurile necesare, corelarea cu politicile de mediu.
Remarcăm atenția redusă acordată specificului local, care cu excepția unor componente ale ultimei opțiuni pot fi aplicate oricărui fost areal minier.
Cu privire la Viziunea 1: Valea Jiului - Generator de inovație în sectorul energetic românesc
Această opțiune creează premise favorabile pentru devenirea pe termen lung a arealului urban, fie și numai pentru că sectorul energetic este indispensabil într-o lume aflată în continuă digitalizare. Enumerăm mai jos câteva observații suplimentare:
- Afirmația conform căreia “viziunea nu satisface dorințele tuturor părților implicate, în special a operatorilor din zona de turism” necesită argumentație cu referire la insatisfacția operatorilor din turism;
- Producția de energie pentru sistemul energetic național este doar o componentă din istoria utilizării cărbunelui din Valea Jiului, acesta fiind utilizat de-a lungul timpului pentru alimentarea locomotivelor cu aburi sau în siderurgie, atât sub administrație maghiară cât și românească. Așadar vocația energetică a cărbunelui din zonă este doar una dintre ipostazele sale;
- Considerăm că rezultatele și deschiderea internațională a Universității din Petroșani și standardele ridicate de performanță ale INSEMEX oferă un avantaj competitiv superior (raportat cu precădere la populația arealelor urbane pe care le deservesc), iar efortul comun necesar dinspre părțile implicate la nivel local trebuie evaluată independent, în cadrul unui indicator separat. Împreună cu alinierea cu Pactul Ecologic European și alinierea cu strategiile naționale, indicatorul alinierea cu alte strategii ale Uniunii Europene ar trebui să primească o notă maximă.
Sugerăm referire la următoarele criterii:
- din perspectiva contribuției opțiunii pentru reziliență / antifragilitate: sugerăm prezentarea independenței socio-economică de fluxurile economice globale, naționale sau regionale, producția de energie fiind fundamentală indiferent de circumstanțe. De asemenea, este necesară prezentarea beneficiilor sociale aduse de o astfel de abordare.
- din perspectiva capacității administrative, precum și a deschiderii și experienței stakeholderilor pentru a implementa măsurile care decurg din opțiune: sugerăm prezentarea pe larg a demersurilor favorabile și nefavorabile deja întreprinse în acest sens , precum și principalele provocări întâlnite;
- din perspectiva fiabilității resurselor: este necesară evaluarea realistă în cadrul Strategiei, prezentarea opțiunilor viabile (producția de hidrogen precum și energie din biomasă sau putere hidro, geotermal, eolian și solar) și impactul asupra patrimoniului natural și construit într-un astfel de scenariu. De asemenea, investiția în noile tehnologii presupune costuri semnificative, necesitând creșterea calității mediului construit și, astfel, a condițiilor de trai pentru a păstra și atrage capitalul uman necesar în cercetare și dezvoltare.
Cu privire la Viziune 2: Valea Jiului – Centru de reconversie profesională și specializare inteligentă din România
Reconversia profesională face obiectul mai multor proceduri și programe deja existente în zonă, impactul său relativ redus fiind determinat de cultura rezistentă la calificarea în activități profesionale din afara ariei de confort imediat. Un exemplu pozitiv este programul RWEA, care încă nu a ajuns la apogeu din cauza finanțării limitate. Conceptul de centru de reconversie profesională este compatibil cu cel de centru universitar și poate avea un sens pe termen scurt, în schimb perspectivele pe termen lung sunt vagi sau inexistente, odată ce categoriile vulnerabile din zonă deja parcurg acest proces. De asemenea, prin reconversia profesională în domenii economice insuficient implementate în Valea Jiului (de exemplu cel eolian în momentul de față) este încurajată migrația forței de muncă spre alte zone. Pentru specializarea inteligentă, viziunea 1 deja stabilește proceduri în acest sens, lăsând viziunea 2 cu un conținut particular fragil.
În altă ordine de idei, afirmația conform căreia “în anul 2018 [..] zona era locuită de 100 de mii de persoane apte de muncă, dintre care doar 25 de mii aveau un loc de muncă stabil” indică faptul că șomajul este extrem de ridicat. Totuși, corelând coeficienții dintre valorile furnizate de INS și cele înregistrate la recensăminte, ajungem la concluzia că în 2018 erau puțin peste 100 de mii de locuitori per total, din care vârful este reprezentat de persoanele cu vârstă între 40 și 50 de ani, iar o parte consistentă de cei trecuți de 50 de ani. O altă constatare este că sunt necesari angajați în domenii care nu sunt dorite de către șomeri. Un alt aspect este faptul că migrația se realizează cu precădere în rândul tinerilor cu capacități intelectuale superioare (brain drain). Înțelegem faptul că informațiile în acest sens sunt limitate și acuzăm autoritățile competente de lipsa preocupării pentru evidența individuală a persoanelor disponibilizate din minerit, precum și de lipsa unor evidențe cu informații concrete până la nivel de individ.
Sugerăm referire la următoarele criterii:
- din perspectiva contribuției opțiunii pentru reziliență / antifragilitate: sugerăm prezentarea modului în care pot fi păstrate în Valea Jiului persoanele care au trecut prin procedura de reconversie profesională. De asemenea, sugerăm o atenție sporită acordată educației timpurii, dezvoltând competențele și abilitățile elevilor și studenților în domeniile enumerate deja în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020, precum și a modului în care educația poate rezolva problemele comunităților marginalizate;
- din perspectiva capacității administrative, precum și a deschiderii și experienței stakeholderilor pentru a implementa măsurile care decurg din opțiune: sugerăm prezentarea rezultatelor evaluării capacității mediului educațional și a celui economic local pentru a susține activități din domenii de specializare inteligentă ;
- din perspectiva fiabilității resurselor: este necesară evaluarea realistă a capitalului uman și a structurii socio-demografice în cadrul unui instrument de evaluare utilizabil pe termen lung și dezvoltat împreună cu autoritățile publice locale, Universitatea din Petroșani și INSEMEX. Altfel, orice propunere de viziune care are în centrul preocupărilor populația este argumentată insuficient.
Cu privire la Viziune 3: Valea Jiului - Una dintre cele mai atractive destinații turistice ale României în orice anotimp
Având în vedere reacțiile înregistrate, această viziune pare a fi cea mai ușor de înțeles, pe scară largă, de către membrii și colaboratorii noștri. Totuși, observăm că deși există o dorință comună a părților implicate, modul de aplicare este unul care naște divergențe. Am experimentat aceste divergențe prin membrii sau colaboratorii noștri în diverse ipostaze și inițiative de coagulare a mediului economic local, asocierea firmelor de turism, activitatea Centrelor de Informare și promovare Turistică sau prezența Văii Jiului în cadrul târgurilor de profil.
Enumerăm mai jos câteva observații:
- Citatul cu privire la facilitățile financiare se referă la activități cu caracter general, așadar nu este un argument doar în favoarea și susținerea acestei viziuni;
- Caracterizarea orașelor din Valea Jiului este aplicabilă oricărui areal urban, singura situație specifică surprinsă realist fiind cea a asocierii unice a oportunităților de practicare a turismului. Rezultă astfel caracterul eterogen al zonei, fără ca vreuna dintre particularități să fie dominantă;
- În ceea ce privește alinierea cu Pactul Ecologic European, ar fi utilă menționarea argumentelor negative pentru notare, răspunzând astfel la întrebarea: prin ce nu se aliniază turismul la prevederile Pactului Ecologic European?;
- Pentru alinierea cu strategiile naționale, lipsa investițiilor guvernamentale din ultimii ani și blocajele de ordin birocratic (ex. conflictele cu Romsilva) demonstrează că deși pe hârtie lucrurile sunt puse la punct, practica dovedește contrariul. Un alt aspect demn de menționat este că, dacă ar fi ca strategiile naționale să vizeze dezvoltarea turismului în Valea Jiului, s-ar opera excepții (așa cum este, de exemplu, cazul autostrăzii București – Brașov, nesusținută de rețeaua europeană a coridoarelor europene TEN-T Core dar atractivă pentru finanțare guvernamentală).
Sugerăm referire la următoarele criterii:
- din perspectiva contribuției opțiunii pentru reziliență / antifragilitate: sugerăm abordarea modului în care turismul poate produce impact în comunitate, în toate mediile sociale (turismul practicat în stațiunile de munte având un impact redus în orașele de la bază). Turismul este vulnerabil în condiții de criză macroeconomică și este dependent de schimbările climatice (în special pentru sporturile de iarnă), așadar încurajăm abordarea în linii generale a modului în care poate acest sector economic să îmbunătățească nivelul general de reziliență locală (de exemplu: dezvoltarea producției locale de alimente de la mici producători și centralizarea lor in ideea unui circuit închis producție – turism, așa cum se întâmplă în Ischgl – Austria). Este necesară și utilă inclusiv menționarea turismului (precum este și cultura) ca atractor de investiții în toate domeniile de activitate, crescând calitatea generală a vieții în regiune. De asemenea, în condițiile în care munca devine mult mai amplu ancorată în digital și se poate realiza de oriunde, e importantă remarcarea potențialului unei zone bogate în patrimoniu natural, așa cum este Valea Jiului, pentru a oferi serviciile și facilitățile necesare pentru petrecerea timpului liber.
- din perspectiva capacității administrative, precum și a deschiderii și experienței stakeholderilor pentru a implementa măsurile care decurg din opțiune: sugerăm prezentarea motivelor pentru care deși turismul este promovat de aproximativ 20 de ani ca alternativă la minerit, Valea Jiului nu reușește să genereze pași semnificativi în această direcție;
- din perspectiva fiabilității resurselor: turismul necesită conectivitate sporită, tradiție în ospitalitate și co-interesarea tuturor categoriilor sociale din zonă.
Latura socială
Revenind la problema socială, aspect transversal necesar a fi abordat în oricare dintre cele viziuni, atragem atenția că se găsesc informații suficiente și relevante în Atlasul zonelor marginalizate realizat din 2014 de către Banca Mondială și puține aspecte s-au schimbat de atunci. De asemenea, la pagina 8 se discută despre Strategia Națională de Ocupare a Forței de Muncă cu accent pe creșterea gradului de incluziune pe piața muncii “în special al grupurilor social-vulnerabile”. Nu se corelează cu Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei care, deși realizată doar până în anul 2020 nu și-a atins nici pe departe dezideratele ce privesc zona noastră și anume:
- Integrarea comunităților marginalizate;
- Dezvoltarea de servicii sociale destinate persoanelor vulnerabile;
- Dezvoltarea unor abordări integrate în domeniul politicilor sociale;
- Dezvoltarea sistemelor de monitorizare și evaluare;
- Îmbunătățirea furnizării de servicii cu tehnologia TIC;
Cele de mai sus sunt fundamentale în Valea Jiului și, fără politici coerente de locuire socială, servicii de acompaniament (centre de zi pentru copii, asistența persoanei cu dizabilități, centre de consiliere și orientare profesională, servicii de mediere, etc.) pentru persoanele care se doresc a fi calificate din categoria social-vulnerabilă, considerăm că procesul de integrare va rămâne doar la stadiul de calificare și atât.
Alte informații relevante pe latura socială vin cercetând Registrul Serviciilor Sociale din România disponibil pe site-ul Ministerului Muncii. Acolo găsiți toate serviciile sociale licențiate care deci îndeplinesc un standard minim de calitate/ fiecare oraș. Astfel în Valea Jiului găsim:
- Categorii de persoane vulnerabile care nu sunt protejate deloc prin servicii disponibile și anume: victime ale violenței domestice, persoanele dependente de alcool sau droguri, asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități, persoanele adulte cu dizabilități fără asistent personal, persoanele cu dizabilități psihice.
- Categorii de persoane vulnerabile insuficient protejate raportate la nevoia socială identificată: persoanele vârstnice care nu se pot îngriji în locuința proprie, persoane vârstnice care se pot îngriji cu ajutor în locuința proprie, copiii cu dizabilități, copiii din cartierele marginalizate proveniți din familii sărace, tinerii proveniți din familii dezorganizate, persoanele fără adăpost, copii care prezintă tulburări din spectrul autist.
Având în vedere cele de mai sus propunem:
- Includerea în strategie a unui cadru general de implementare a viziunii economice care să ofere în același timp o viziune și asupra cadrului social, indiferent de direcția economică;
- Pentru domeniul social am propune referințe către două documente strategice: Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Combaterea Sărăciei respectiv European Pillar of Social Rights;
- Infrastructură socială/ programe sociale: Adăpost de Urgență, Centru Respiro pentru persoanele cu dizabilități, Centru de consiliere și sprijin pentru persoanele dependente, Centre rezidențiale pentru persoanele vârstnice. La nivelul programelor integrate propunem evaluarea nevoii sociale la nivel regional (Valea Jiului ) și registru unic al persoanelor vulnerabile, mai ales pentru categoriile vulnerabile care vor primi servicii de tip comunitar.
- Surse de finanțare: POR (infrastructură socială) + POCU (servicii sociale), POCA (sisteme integrate de evaluare a nevoii sociale la nivelul UAT, registre unice de management al serviciilor sociale, etc.), cu sustenabilitate asigurată din bugetele locale.
Anexa 2 – aspecte administrative
În cadrul acestei anexe facem observații cu privire la deficiențe pentru care propunem remedierea pentru a crește credibilitatea documentului. Facem, astfel, referire la:
- La pagina 4 se afirmă că termocentrala Mintia funcționează, împreună cu Paroșeni, în Valea Jiului. În fapt, Mintia se află lângă reședința de județ, Deva. Este adevărat că aceasta funcționează în mare măsură prin utilizarea cărbunelui extras în minele din Valea Jiului;
- La pagina 6 se menționează prevederile Strategiei de dezvoltare a teritoriului pentru turism, așadar opțiunea 3, nu cea prezentată în capitolul curent;
- La pagina 7 se face referire la anii 2018 și 2019 cu aceleași date: “100 de mii de persoane din Valea Jiului erau apte de muncă, însă doar 25 de mii erau angajate”;
- La pagina 10 se face referire la “caracterul rural al orașelor”, deși cei doi termeni nu pot fi alăturați într-o astfel de afirmație. Desigur, ca în orice localitate liniară, structurile urbane specifice îmbină în periurban elemente naturale și rurale, aducându-le până la limita zonelor cu densitate ridicată de-a lungul căilor principale de comunicație, dar această caracteristică nu alocă orașelor un caracter rural.
Referințe
[1] Meerow, Sara & Newell, Joshua & Stults, Melissa. (2016). Defining urban resilience: A review. Landscape and Urban Planning. 147. 38-49. 10.1016/j.landurbplan.2015.11.011. https://www.researchgate.net/profile/Sara_Meerow/publication/288932192_Defining_urban_resilience_A_review/links/59ef68e7458515c3cc435e99/Defining-urban-resilience-A-review.pdf
[1] Blečić and Cecchini City Territ Archit (2017) 4:3 DOI 10.1186/s40410-016-0059-4. https://link.springer.com/content/pdf/10.1186/s40410-016-0059-4.pdf
[1] The coal exploitation in the Jiu Valley between the strategic resource and social impact. http://jesi.astr.ro/wp-content/uploads/2019/04/8_Arad-Victor.pdf
[1] Cele mai spectaculoase căi ferate dispărute. Povestea mega-proiectului la care s-a muncit cinci decenii şi a primei căi ferate cu cremalieră. https://adevarul.ro/locale/hunedoara/video-cele-mai-spectaculoase-cai-ferate-disparute-povestea-mega-proiectului-s-a-muncit-cinci-decenii-primei-cai-ferate-cremaliera-1_5c9e0d08445219c57ed7b2fc/index.html
[1] Recunoaștere la nivel internațional. Medalii și diplome de excelență pentru studenții din Petroșani, la Euroinvent. http://informatiavj.ro/wp/2019/05/23/recunoastere-la-nivel-international-medalii-si-diplome-de-excelenta-pentru-studentii-din-petrosani-la-euroinvent/
[1] Ordinul Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 5755/06.01.2020 privind acordarea acreditarii unor institute nationale de cercetare-dezvoltare. https://insemex.ro/ordin/
[1]Social Benefits of Renewable Energies. https://www.iass-potsdam.de/en/blog/2016/10/social-benefits-renewable-energies
[1] Un parc eolian ar putea fi construit la Petrosani. https://cronicavj.ro/wp/?p=83284
[1] Ministrul Energiei sustine continuarea lucrãrilor la hidrocentrala de pe Jiu. https://cronicavj.ro/wp/?p=70594
[1] Valea Jiului caută soluții pentru viitor în modelul francez Belfort. https://ziarulexclusiv.ro/2016/04/30/valea-jiului-caut-solutii-pentru-viitor-in-modelul-francez-belfort/
[1] Jiu Valley Hydrogen Hub. https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/4.1_varlam_advanced_fuels.pdf
[1] Exemplu de reconversie: A fost angajat primul fost miner din Valea Jiului transformat în tehnician eolian. https://www.economica.net/exemplu-de-reconversie-a-fost-angajat-primul-fost-miner-din-valea-jiului-transformat-in-technician-eolian_178922.html
[1] http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
[1] Paradox. Firmele de construcții duc lipsă de angajați, iar șomerii se plâng că nu au unde să muncească. http://informatiavj.ro/wp/2019/03/28/paradox-firmele-de-constructii-duc-lipsa-de-angajati-iar-somerii-se-plang-ca-nu-au-unde-sa-munceasca/
[1] Romsilva pune „frână” realizării celui de-al treilea telescaun din Parâng. https://realitateadehunedoara.net/index.php/2019/11/26/romsilva-pune-frana-realizarii-celui-deal-treilea-telescaun-din-parang/
[1] A3 Comarnic – Brașov, autostrada care nu ne trebuie. http://www.contributors.ro/economie/a3-comarnic-%E2%80%93-bra%C8%99ov-autostrada-care-nu-ne-trebuie/
[1] Resilience, tourist destinations and governance: an analytical framework. https://hal.archives-ouvertes.fr/hal-02070497/document
[1] Tourism in Tyrol – farmers benefit from a ski resort, https://www.tourism-review.com/tourism-in-tyrol-helps-local-farmers-news5098
[1] Role of tourist destination development in building its brand image: A conceptual model. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2077188616000044
[1] Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate. https://adrvest.ro/attach_files/Atlas_18Aprilie_RO_final.pdf
[1] Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020. http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/3916
[1] https://www.servicii-sociale.gov.ro/ro/registrul-electronic-unic
[1] European Pillar of Social Rights. https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights_en