Scrisoare deschisă – opriți demolarea clădirilor industriale valoroase pentru comunitate

Oct 13, 2020

Către:

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – Sucursala Exploatarea Minieră Lonea

Primăria Orașului Petrila

Adresă

cu privire la Caietul de sarcini pentru atribuirea contractului de prestări servicii de proiectare pentru Execuție lucrări de închidere și ecologizare – Etapa II – Secțiunea Suprafață – reabilitare și recultivare (incinte, halde) pentru sucursala E.M. Lonea, Cod CPV 79421200-3

 Domnule Administrator Special Ioan Cristian ROȘU,

Domnule Director General Samuel DIOANE,

Domnule Director E.M. Lonea Petru DOBRE-BARON,

Domnule Primar Vasile JURCA,

Caietul de sarcini pentru atribuirea contractului de prestări servicii de proiectare pentru Execuție lucrări de închidere și ecologizare pentru sucursala E.M. Lonea presupune elaborarea Proiectului tehnic prin care se vor realiza lucrări de reabilitare și recultivare în termenele prevăzute de Comisia Europeană prin Decizia C(2018)1001 final. În acest proiect tehnic se solicită proiectarea lucrărilor de dezafectare / demolare a construcțiilor din incintele miniere, inclusiv (cap. 3.2) “teren căi ferate Petrila”, 23416 mp și “calea ferată Lo II – Petrila”, 69422 mp.

Se solicită inclusiv, explicit, proiectarea demolării pentru următoarele construcții:

  • Turn extr. LO2. SUPR. – puț schip, nr. inventar 10084;
  • Turn extr. LO2 SUPR. – puț aux, nr. inventar 10103 și Casa mașinii de extracție P.AUX. LO.II, nr. inventar 10110;
  • sala ședințe LO2 (Dispensar)
  • Depou locomotive (-remiza), nr. inventar 10025;
  • Depou vagoane (-atelier reparații), nr. inventar 10003;
  • Pod Dublu CFI albie Jieț (Lo.II – Petrila), nr. inventar 10349;
  • Pod din cadre de beton (Petrila), nr. inventar 10386;
  • Pod din cadre de beton (Petrila), nr. inventar 10387.

Conținutul documentațiilor, Volumul 2, specifică faptul că “Se stabilește obligativitatea ca Proiectul Tehnic să conțină documentațiile de demolare pentru toate construcțiile aferente perimetrului minier, indiferent dacă o parte dintre acestea au fost solicitate pentru o utilizare viitoare. Clădirile și construcțiile care își vor găsi utilitatea certă prin alte proiecte realizate și aprobate în conformitate cu prevederile legale și cu avizul ministerului de resort, sau predate la comunitate în condițiile legii. Acestea vor fi luate în considerare la elaborarea prezentului proiect tehnic într-o secțiune separată cu liste de cantități separate și devize separate, dar cu reflectare în Devizul General ca obiecte distincte”. De asemenea, proiectul pentru Contractul sectorial de servicii specifică faptul că durata de valabilitate a contractului este de 12 luni de la data semnării lui (“până la data de … 2021”) și conține obligația ca prestatorul / contractantul să acorde asistență tehnică “pe perioada [..]  executării lucrărilor de închidere și ecologizare”, arătând că, de fapt, procedura de închidere și demolare / ecologizare este propusă a se realiza până cel târziu la finalul anului 2021.

Prin adresa transmisă tuturor Administrațiilor Publice Locale din Valea Jiului, inclusiv Primăriei Orașului Petrila, în data de 21.05.2020 Coaliția Valea Jiului Implicată a solicitat inițierea și aprobarea în Consiliul Local a unui regim minim de protecție inclusiv pentru obiectivele de mai jos, cu scopul evaluării preliminare a potențialului de reconversie de către specialiști atestați, înainte de a acorda autorizațiile de demolare sau pentru lucrări de extindere și reabilitare a acestora: Mina Lonea – Turnul de extracție – puț schip, clădirea Dispensarului vechi (Sala ședințe) și calea ferată cu Depoul de locomotive și descărcarea de la Mina Petrila), construite la finalul sec. XIX și mijlocul sec. XX.

Relevanța acestora pentru întreaga comunitate provine din atașamentul față de perioada de bunăstare și este recunoscută prin potențialul de reconversie și multiplele exemple din țări apropiate (Ungaria, Croația, Cehia, Polonia). Principiul reconversiei funcționale este utilizat și în Raportul de țară pentru România, pentru anul 2020, cu referire la Valea Jiului și categoria de proiecte și programe care necesită finanțare din Fondul pentru Tranziție Justă.

Ghidul cu privire la Reabilitarea și refuncționalizarea minelor aflate în procedură de închidere (Toolkit Guidance on the governance of environmental rehabilitation and repurposing in coal regions in transition[1]) arată că revitalizarea poate atrage noi afaceri și poate crea noi locuri de muncă. De asemenea, închiderea minelor poate oferi oportunitatea de a integra mai bine planurile de revitalizare economică, astfel încât acestea să fie aliniate cu interesele publice, de dezvoltare spațială și economică pe termen lung. “Multe regiuni miniere aflate în etapele ulterioare ale tranziției, chiar și uneori la decenii după închiderea minelor, vin să reevalueze vechiul patrimoniu al infrastructurii industriale și al clădirilor. Noi facilități, cum ar fi centrele de recreere, muzeele, centrele științifice și culturale pot fi dezvoltate pe aceste amplasamente. Un număr de noi locuri de muncă, moștenirea culturală și demnitatea este un factor de succes extrem de important pentru tranziție. Exemplele de cele mai bune practici au avut succes deoarece au valorificat, au încorporat și au subliniat moștenirea locală a cărbunelui”. Acesta este cazul în varii situații din Cehia (Dolni Vitkovice, Ostrava), Polonia (Katowice, Zabrze, Walbrzych), Zeche Zollverein (Germania), sau Loos-en-Gohelle în Franța. Genk este, de asemenea, un exemplu de succes din Belgia, în acest sens. Ghidul Comitetului Internațional pentru Minerit și Metale pentru operațiuni integrate de închidere[2] pune accent pe comunitatea locală, care “ar trebui să fie implicată în dezvoltarea viziunii de închidere și dezvoltarea utilizării terenurilor post-închidere. Participarea comunității este esențială pentru a asigura aprecierea comunității locale asupra rezultatelor. Companiile miniere ar trebui să ghideze conversațiile și să ofere exemple de opțiuni realiste pentru utilizarea terenului după închidere, luând în considerare atât fezabilitatea tehnică, cât și cea economică”.

Având în vedere aceste aspecte, ne arătăm dispuși pentru a vă sprijini în alcătuirea internă a documentațiilor de fundamentare care să servească la susținerea celor enumerate mai sus, ca de altfel în orice activitate care vizează o calitate a vieții mai ridicată pentru locuitorii Văii Jiului. De asemenea, vă solicităm:

  1. anularea procedurii de achiziție [SCN1076116] – Servicii de proiectare pentru EXECUȚIE LUCRĂRI DE ÎNCHIDERE ȘI ECOLOGIZARE – Etapa II – Secțiunea Suprafața – reabilitare și recultivare (incinte, halde) pentru sucursala EM LONEA, număr de referință: RO30855230-2020-DM-EMLO-S-119;
  2. transmiterea listei de clădiri / construcții care “au fost solicitate pentru o utilizare viitoare. Clădirile și construcțiile care își vor găsi utilitatea certă prin alte proiecte realizate și aprobate în conformitate cu prevederile legale și cu avizul ministerului de resort, sau predate la comunitate în condițiile legii” și proiectele care le vizează în prezent;
  3. realizarea unui studiu cu privire la potențialul de reconversie funcțională al clădirilor propuse spre demolare în Caietul de sarcini aferent procedurii de la punctul 1;
  4. modificarea Caietului de sarcini în conformitate cu rezultatele studiului menționat la punctul 2 și reluarea procedurii de achiziție, în conformitate cu prevederile legale.

 

Vă mulțumim și sperăm la o bună colaborare pentru revitalizarea Văii Jiului.

Foto credits: Dan Gavrilă / Best Romania.

 

S-ar putea să-ți placă…

Demolarea și ecologizarea Minei Lonea – răspunsul CEH

Demolarea și ecologizarea Minei Lonea – răspunsul CEH

Comunicăm public răspunsul Complexului Energetic Hunedoara la adresa cu privire la proiectul pentru demolarea și ecologizarea Minei Lonea.Procedura continuă nestingherită urmând planul de încetare a activității realizat în anii anteriori, fără suport în opinia și...

Prezența începe-n 27!

Prezența începe-n 27!

Autor: University of Petroșani Students` UnionObiectivele studenților din centrul universitar PetroșaniEste incontestabil impactul pe care universitățile îl au în peisajul unei comunități locale. Factor de creștere economică și de dezvoltare urbană, universitățile...

De ce pleacă tinerii din Valea Jiului?

De ce pleacă tinerii din Valea Jiului?

Articolul de față își propune a răspunde pe scurt unei întrebări care îi preocupă pe foarte mulți din zona Văii Jiului, și anume de ce migrează tinerii din Vale?

Vino în coaliție!

Share This