Valea unitară
Parcurgând documentele preliminare ale Strategiei pentru tranziție de la cărbune 2021-2030, constat că este evidențiată disponibilitatea autorităților locale de a avea o voce comună, de a acționa integrat, de a acționa conjugat.
În acest caz, care bucură, ar trebui să fie luate ca exemplu modele funcționale din comunitățile aflate în situații similare Văii Jiului. Aceasta pentru că experiența orașelor europene demonstrează că zonele metropolitane bine conduse, ajung rapid la competitivitate economică (pot atrage eficient fonduri și investitori, își pot dinamiza sectoarele construcțiilor, serviciilor și turismului), iar dezvoltarea lor viitoare este una durabilă (politicile economice, culturale, sociale, ecologice sunt armonizate în mod fericit).
Inițiatorii unor astfel de proiecte doresc mobilitate durabilă, dezvoltarea unitară a mediului construit, accesarea (prin asociere) a fondurilor europene destinate dezvoltării și, prin aceasta, crearea unor condiții civilizate de viață pentru toți cetățenii. Acesta este scenariul pozitiv, care poate avea contrapartidă exemple autohtone unde conceptul stârnește controverse și bate pasul pe loc din cauza orgoliilor politice.
Pe de altă parte, municipii din provincie și-au dezvoltat deja zone metropolitane în jurul lor, iar exemplul cel mai apropiat de Valea Jiului este Baia Mare.
Turismul
Politicile locale trebuie să se susțină pe principiile economiei circulare, evitând risipa.
Aceasta presupune managementul eficient al apelor, canalizării și deșeurilor, al ansamblului numit stațiune sau domeniu schiabil (în fapt, all seasons) dar și al “afacerilor” neperformante și al proprietarilor de terenuri sau instalații care nu se adaptează trendurilor și necesităților de retehnologizare și creștere a confortului turiștilor (spre exemplu: teleschi Pârtia A Parâng, cabane părăsite sau în degradare acută sau care nu pot fi acreditate).
Trăgând linie, finanțarea turismului necesită crearea unei unități de management, atât la nivelul Văii Jiului (Organizația de Management a Destinației “OMD” Valea Jiului), cât și asocieri pe fiecare resort în parte. În cadrul acestora este necesară ocuparea funcțiilor de decizie cu persoane experimentate în domeniu, care deja au înțeles cum se duce o zonă turistică de la subzistență la excelență.
Această OMD necesită o autonomie decizională față de autoritățile locale (deși către acestea se transmite raportarea și acestea sunt principalii colaboratori), ghidându-se după principiile și obiectivele specificate în Strategia zonală. Acești specialiști pot fi atât localnici cu experiență reală în management turistic, dar și aspiranți din școlile de economie a turismului de la nivel liceal, postliceal sau universitar.
Esențială este, însă, colaborarea cu stakeholderi implicați în dezvoltarea turistică în Vest (Austria, Elveția, Italia, Germania) sau chiar Est (Bukovel, Bansko, Kopaonik).
Sportul
Sportul de performanță și cel de masă nu pot exista separat. Dacă exista o baza sănătoasă, vârfurile nu intârzie să apară. Fiind practicant al sporturilor și absolvent al unor studii universitare de profil, observ Valea Jiului ca o zonă ideală pentru sportul de performanță, nu doar pentru cel de masă sau turism activ, deoarece istoricul ne arată ca atat UNEFS București cât și Armata fac pregătiri în Parâng încă dinainte de 1989. Atunci directiva de la nivel central a permis construirea a peste 200 de locuri de cazare în Parâng pentru studenții UNEFS, pe baza cadrului natural favorabil.
Din punct de vedere al pregătirii fizice, capacitatea pulmonară se poate dezvolta cel mai ușor la altitudini între 1500-2500 de metri. Telescaunul din Parâng ne aduce la 1700, iar vârful Cârja are o altitudine de 2405, continuându-se cu Parângul Mare 2519. În Straja se ajunge la 1868, Pasul Vâlcan 1621, Varful Retezat 2482 și Vârful lui Pătru (Șureanu) 2130.
Practic aici discutăm despre oportunități pentru complexe sportive pentru loturile echipelor sportive, de la nivel local la nivel național (chair reprezentativele “mari” sau de tineret). În funcție de varietatea de activități oferită ne putem adresa către orice lot sportiv, pe orice ramură.
Pentru aceasta, un minim necesar este o zonă de cazare cu sală de forță dimensionată pe numărul de persoane cazate, o sală de recuperare / kineto-fizioterapie / masaj sportiv. De asemenea, o sală polivalentă pentru activități indoor și săli de conferințe pentru întâlniri tehnice, dotate cu echipamente.
Desigur, sunt necesare și o sală de mese cu bucătărie unde fiecare echipă are propriul meniu pe baza recomandărilor nutriționiștilor, sau bucătari din zonă care merg după un anumit program nutrițional. Acestea pot fi completate de activități de team building oferite de actori locali (așa cum este Tabăra Viața – Noi Orizonturi) și parcuri de aventură. Parâng, Straja – Pasul Vâlcan, Retezat, Șureanu și Transalpina sunt 6 zone cu potențial inclusiv prin prisma diversității.
Deși numărul de locuitori din zonă este în descreștere, numărul celor care nu practică mișcarea fizică este în creștere, cu influență asupra fizicului și psihicului. Sportul creează firi luptătoare și competitive. Un angajat cu background sportiv este mereu mai disciplinat, organizat și concentrat pe îndeplinirea obiectivelor pentru că este parte din bagajul psihologic și educațional rămas din perioada de practicare a sportului.
Studiile de caz din mediul universitar prezintă Spania ca un exemplu în materie de management sportiv, cu o strategie amplă și minuțios construită pentru pepinierele de copii și juniori. În fiecare cartier există o zonă dedicată pentru un număr de locuitori, în care, după activitățile curente, locuitorii pot practica zilnic sportul organizat sau individual. La intervale anuale / lunare și săptămânale, acele săli sunt vizitate de către scouteri ai echipelor profesioniste pentru a depista talentele și a le atrage către cluburi. În lumea fotbalului profesionist, un jucător tânăr ajuns la maturitatea fizică poate fi folosit pentru construcția unei echipe mai puternice sau vândut către cluburi mai puternice, asigurând sustenabilitatea financiară și competiția până la nivel bazic.
Un alt exemplu, Austria, asigură un stimulent de performanță pentru fotbaliștii amatori pentru activitatea lor din afara orelor de muncă, principiul fundamental fiind de încurajare a sporturilor cu orice costuri. Iar acest lucru presupune nu o excepție, ci o regulă. Așa cum sunt bunele exemple date de Gică Popescu sau Gheorghe Hagi la nivel național, în Vale astfel de centre care trebuie susținute sunt administrate de Damian Militaru sau Marin Tudorache. Astfel de pepiniere sunt necesare în toate sporturile: handbal, baschet, tenis, etc.
Valea Jiului are un istoric bogat și în atletism, dând sportivi de talie națională și chiar internațională într-un trecut nu foarte îndepărtat. Putem spune că revigorarea atletismului a început deja, sunt profesori de sport pasionați care își cresc copiii în aceasta ramură care nu are nevoie de investiții atât de ample precum fotbalul. Acum situația s-a transferat spre alergătorii montani pentru că munții sunt aproape iar alergarea montană este un nou trend european.
Sunt exemple din Valea Jiului care au ajuns pe culmi la nivel mondial (Robert Hajnal) și alți alergători din zonă care se clasează des pe podium în cursele din România.
Nu au întârziat să apară și evenimente sportive de anvergură precum: Intersport Retezat SkyRace, Oslea Night Ridge, Red Bull Oslea Hike & Ride, Red Bull Outrun The Lift, Maraton Retezat, Maraton Straja, Castelul din Carpați, Trail Run Parâng, Parângul Night Challenge. Evenimente care împreună aduc mii de oameni în Valea Jiului și pot aduce și mai multă lume cu ajutorul comunității.
Sportul din Valea Jiului are și 2 promotori unici în lume: Toma Coconea și Avram Iancu, sportivi care au depășit bariere în ramurile lor (zbor, respectiv înot). Pe aceste structuri se pot crea cluburi și baze sportive, iar avantajul este că putem fi competitivi cu prețurile vecinilor din țările vecine dacă dorim să aducem loturi de sportivi către Valea Jiului. Aici apare complementaritate cu dimensiunea economică / turistică.
Așadar, facem? Sau continuăm cu demagogiile?
