E.T. sau ITI. Pentru Valea Jiului

Mar 3, 2021

Pentru Valea Jiului.

Autor Alexandru Kelemen.

O investigație recentă a celor de la G4Media https://www.g4media.ro/investigatie-unde-a-ajuns-miliardul-de-euro-de-la-ue-pentru-delta-dunarii-oamenii-care-controleaza-banii.html

 despre cum a reușit ITI Delta dunării să “toace” un miliard de euro în perioada de programare 2014-2020 este în măsură să te facă să te întrebi despre utilitatea unui astfel de demers pentru Valea Jiului.  Dacă ești și implicat în mod direct în elaborarea strategiei de dezvoltare a Văii Jiului și în asigurarea componentei de monitorizare, un fior rece îți trece pe șira spinării citind toate rețelele de influență create în jurul acestor fonduri.

O astfel de investigație, foarte utilă si sănătoasă poate în același timp să ducă comunitatea în zona de latență și neîncredere când are cea mai mare nevoie de ea, la partea de implementare și monitorizare.

Dar să cercetăm puțin mai adânc acest mecanism de coeziune și să vedem ce se poate învăța și ce putem noi face pentru a-l transforma într-un mecanism de succes pentru Valea Jiului. 

valea jiului implicata
  • Faceboohttps://www.facebook.com/valea.jiului.implicata/k

La început câteva facts depre ITI

 

  • ITI = investiții teritoriale integrate, adică investiții care trec limita administrativă a unui oraș și se adresează unei regiuni cu caracteristici omogene. În cazul Văii Jiului vor fi acele proiecte de care beneficiază toți locuitorii Văii Jiului, nu petrilenii, nu vulcănenii, s.a.m.d.
  • Este un mecanism inovator si flexibil pus la dispoziția statelor membre de către Comisia Europeană pentru a încuraja dezvoltarea unor zone care prezintă în mod obligatoriu 3 caracteristici: un teritoriu aparte cu o strategie de dezvoltare, un set de acțiuni ce se doresc a fi implementate și o formă de guvernanță care să asigure implementarea și monitorizarea acestor acțiuni.
  • În perioada de programare 2014-2020, 14 state membre au accesat această facilitate printre care și România doar pe teritoriul deja binecunoscut al Deltei Dunării.
  • Avantajele acestui mecanism este acela că aduce mai aproape de comunitate (territorial approach, bottom-up strategy) politica de coeziune, deci fondurile structurale. Se încurajează astfel responsabilitatea locală și absorbția accelerată a fondurilor.   Asta pentru cei care consideră că ” Bruxelles dictează și noi ne supunem”.
  • Unele state au accesat aceste mecanisme pentru zone urbane în vederea dezvoltării urbane sustenabile (SUD) ex. Finlanda care a propus zona 6 AIKA (The six cities strategy : Helsinki, Espoo, Vantaa, Tampere, Turku and Oulu si are ca si obiectiv crearea de afaceri inovatoare și deci joburi noi în Finlanda); altele pentru reconversia socio-economică a unor zone afectate de declinul industrial (ex. Cornwall in UK) , unele folosesc acest mecanism pentru a  face tranziția justă la energie curată și turism responsabil în Schleswig-Holstein, Germania.
  • La începutul perioadei de programare europeană pe exercițiul financiar 2014-2020, Guvernul României a decis că doar ITI DD să fie beneficară a acestui mecanism, în ciuda insistențelor UNCJR ca și alte zone ale țării să fie (?)
  • Alocarea financiară a fost una foarte consistentă pe exercițiul financiar trecut (1,117 miliarde € )în raport cu alte  țări (pe locul trei după Polonia și Italia) dar trebuie menționat că această sumă a fost destinată în România  unei singure regiuni pe când,  pentru  Polonia  de exemplu, erau acceptate strategiile pentru 6 astfel de regiuni și în Italia pentru 25 astfel de regiuni

Dincolo de problemele de corupție întâlnite în Delta Dunării care probabil se vor transforma în  câteva dosare interesante, la nivelul Uniunii Europene s-au întâlnit și dificultăți de implementare care au fost  evidențiate într-un raport comandat în martie 2019 de CONT (în traducere Comitee on Budgetary Control, deci un organism de control bugetar) ce se pot găsi aici https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/162823/25032019_CONT_Briefing_ITI_Final.pdf

  • Faceboohttps://www.facebook.com/valea.jiului.implicata/k
  • Faceboohttps://www.facebook.com/valea.jiului.implicata/k
Sintetizând,  au fost emise o serie de recomandări pe care statele trebuie să le aibă în vedere atunci când proiectează și propun mecanisme ITI.  Astfel au fost identificate:
  • Nevoia de dezvoltare instituțională în rândul administrațiilor locale și regionale, suport din partea agențiilor de management (AM) nu doar pe perioada de elaborare a strategiilor dar și după aceea în implementare. Mai pe românește, avem nevoie de COMPETENȚĂ ca de aer. ADR Vest, cei care sunt în poziția de autoritate de management (AM) în contextul Văii Jiului a început acest proces de recrutare de know-how. ( A se vedea interviul domnului Sorin Maxim , director ADR Vest https://www.youtube.com/watch?v=p80a7QoW4Y0 ) . Rămâne ca și la nivel local și regional să ne concentrăm pe a aduce oameni competenți, atât pentru structura ITI cât și în instituțiile.
  •  Proporționalitate. Trebuie corelată finanțarea cu abordarea teritorială și cu capacitatea locală de a gestiona fondurile bazate pe competență și experiență. Mai pe românește, să li se dea atâți bani cât pot duce.
  •  Timing (asta nu știu cum să o traduc în românește) dar se referă la faptul că e recomandat ca strategiile și proiectele să fie redactate odată cu designul Programelor Operaționale. În anii precedenți propunerile pentru a desemna o regiune ca zonă de investiții terirotiale integrate era ongoing dar crea probleme dacă de exemplu erau acceptate la mijlocul unui exercițiu financiar. Mai pe românește, ți-ai planificat bugetul pe luna asta dar pe la mijloc vine soția și spune că vrea să construiți o anexă la cămară, o faci de dragul liniștii familiei… dar realocările din bugetul familie vor crea decalaje pentru alte cheltuieli, amânări, etc.
  •  O atenție mare la mobilizarea beneficiarilor și la dezvoltarea de proiecte. Se recomandă punerea accentului pe proiecte integrate mai degrabă decât a atinge tinte specifice și de asemenea asigurarea asistenței pentru beneficiari (UAT-uri/ oameni de afaceri/ ONG) în vederea încurajării dezvoltării de proiecte viabile . Se recomandă de asemenea ca strategia ce sta la baza formării ITI să conțină deja și o serie de proiecte cu care se “pleacă la drum”, sau “ready to go”, cum preferați. Mai pe românește, să avem deja niște proiecte cu care să începem dar și  să ajutăm și să susținem pe toți cei care au idei să și le contureze și să le implementeze cu succes. 
  • Monitorizare și evaluare . Evaluarea succesului unui astfel de mecanism este provocatoare și deci e nevoie de investiție în monitorizare și managementul indicatorilor. Mai pe românește, periodic trebuie ca succesul acestui mecanism să fie evaluat, să vedem ce mai fac cei din ITI Valea Jiului, câte proiecte au facilitat, câte evenimente de diseminare au organizat. 
  • Comunicare și vizibilitate. Se recomandă ca pentru a stimula participarea publică să existe un mecanism bine pus la punct de informare și comunicare a rezultatelor către comunitate. Mai pe românește, să auzim peste tot câte proiecte frumoase s-au dezvoltat prin intermediul ITI Valea Jiului. Dacă e liniște, ceva nu e bine! 
  • Sustenabilitate pe termen lung. Este necesar că măsurile luate prin acest rezultatele și bunele practici ale acestui exercițiu ITI să devină parte integrată a mecanismelor noastre instituționale la nivel local sau regional. Mai pe românește, trebuie de azi să ne gândim cum facem după ce n-o mai fi ITI Valea Jiului. Știu…gândirea pe termen mediu și lung la noi suferă de existență dar e necesar să știm ce facem în următorii 7 ani prin acest ITI ca să nu se ducă la vale ce construim. Sustenabilitatea, bate-o vina!

Având în fața noastră aceste recomandări și trecând peste partea de corupție identificată la ITI DD, ne aflăm azi la momentul în care se construiește mecanismul de funcționare al ITI Valea Jiului. Să analizăm stadiul actual al acestuia și care sunt diferențele în relație cu recomandările mai sus menționate.

  1. Teritorial, ITI DD este o asociere de 39 UAT- uri pe când ITI VJ este o asociere de 6 UAT-uri urbane, este teoretic mai ușor de a găsi și a implementa proiecte integrate dacă există voință. A găsi consensul presupune mai puțin “leg work” dar trebuie să trecem peste orgoliile locale. 
  1. Strategia de dezvoltare pentru ITI Delta Dunării, realizată de Banca Mondială și finalizată în iunie 2015 a fost consultată la nivel grass- root cu stakeholderii instituționali prin 3 sesiuni ale BMcu Grupul interinstituțional pentru elaborarea Strategiei integrate de dezvoltare durabila a Deltei Dunarii pe când întâlnirile PwC la nivel local pe dezvoltarea Strategiei pentru dezvoltarea Văii Jiului au fost mult mai consistente și sectoriale (întâlniri cu presa, cu mediul de afaceri, cu mediul academic, etc). Acest fapt ne face să credem că pe de o parte forma finală a strategiei va reflecta mai bine nevoile locale dar și că odată dat drumul mecanismului, mai mulți beneficiari vor accesa oportunitățile. 
  1. Strategia pentru Valea Jiului pornește odată cu Programele Operaționale pe noul exercițiu financiar 2020-2027 și vine cu o listă de proiecte “ ready to go”, pe când în Delta Dunării a fost întârziat acest proces de elaborare (primele proiecte au putut fi depuse în martie 2016) iar în 2017, datorită unei absorbții deficitare (de doar 3%) si a demobilizării beneficiarilor, reprezentanții DG Regio au lăsat strategia deoparte (și deci indicatorii de performanță) și exercițiul s-a transformat într-o “vânătoare de proiecte”. Rezultatul este că în octombrie 2020 în Delta Dunării se rambursaseră doar un sfert din proiectele contractate. Să nu mai vorbim de obiective îndeplinite din strategie. Mai pe scurt…implementarea e cheia succesului. Avem un avantaj în Valea Jiului dar nu unul care să ne facă să ne lăsăm pe tânjeală.

Atenție! Proiectele propuse prin strategie nu vor mulțumi pe toată lumea (nici domeniul public, nici privat, nici cetățenii) dar ele sunt un punct de pornire. Inițiativele bune pot primi finanțare dacă se încadrează în acțiunile strategiei chiar dacă nu sunt printre acele proiecte propuse. Tocmai de aceea e bine, înțelept și sănătos  să citim strategia  și să facem  propuneri la https://mfe.gov.ro/initiativa-valea-jiului/ 

  1. Forma de guvernanță diferă. În strategia pentru dezvoltarea DD guveranța este organizată sub formă de ADI (Agenție de Dezvoltare Intercomunitară) pe când la Strategia pentru dezvoltarea VJ guvernanța este sub formă de Asociație neguvernamentală. Diferența este că în ADI pt fi reprezentante doar  entități publice pe când în Asociație membrii pot si fi reprezentanți ai societății civile. Mai mult, așa cum spune articolul, în Asociația pentru Dezvoltarea Văii Jiului sunt 4 ONG-uri care reprezintă pilonii de dezvoltare ai strategiei. Mai multe detalii aici https://www.valeajiuluiimplicata.org/s-au-ales-cele-4-organizatii-neguvernamentale-membre-fondatoare-ale-agentiei-pentru-dezvoltare-valea-jiului/ Ne bazăm că această formă poate să asigure o informare și o transparență mult superioare celei propuse în Delta Dunării și de fapt este un angajament al Coaliției Valea Jiului Implicată. 

Probabil mai sunt și alte diferențe dar am inventariat cele mai relevante și care le considerăm a fi puncte de plecare în succesul acestui demers.

Așa cum ne-a arătat exemplul Deltei Dunării,

avem mult de lucru în continuare și fiecare dintre noi, fie că suntem cetățeni ai Văii Jiului, reprezentanți ai mass-media, om de afaceri, primari , putem să facem ceva pentru a asigura ca fondurile merg acolo unde trebuie și când trebuie. Câteva recomandări de final

  • Strategia pentru dezvoltarea Văii Jiului este încă în consultare la adresa https://mfe.gov.ro/initiativa-valea-jiului/ Știu, e lungă dar merită citită și acolo unde e necesar facute recomandări. Consultantul (PwC) a asigurat că feedback-ul își are ecou. Proiectele ulterioare  trebuie sa se încadreze în pilonii de dezovltare și măsurile propuse prin această strategie.
  • Tot la link-ul de mai sus vor fi propuse proiectele atașate strategiei. Vor nemulțumi pe mulți, dintre noi, dintre primari dar încă odată, sunt doar proiecte de început, prin acest mecansim ulterior se vor putea accesa orice program operațional și deci se pot găsi soluții alternative de finanțare
  • Aveti o idee buna? Puneți-o pe hârtie și când Agenția pentru Dezvoltarea Văii Jiului va fi completă, veniți cu ea la echipa tehnică pentru consultanță.
  • Fiți informați! Urmăriți valeajiuliimplicata.org pentru update-uri periodice, participați la sesiunile de informare ale Agenției și site-ul acesteia( când va exista)
  • Scrieți despre lucruri care nu vi se par în neregulă, în presă, pe social media, trageți la răspundere membrii și aveți așteptări de la aceștia.

S-ar putea să-ți placă…

Povestea copacului Tils

Povestea copacului Tils

„Să nu irosim!” ne spune Maria Șandru, un „pui de momârlan” de doar 10 ani care ne impresionează cu povestea scrisă și prezentată și ne face extrem de mândri să fie parte a Valea Jiului Society și Valea Jiului Implicată! Ambasadoare a protejării naturii și mediului...

Vino în coaliție!

Share This