Propunerea Coaliției Valea Jiului Implicată la versiunea Programului Operațional Transiție Justă lansată în consultare publică în data de 16 iunie

Având în vedere importanța acestui program pentru zona din care provenim,

Codul 082 face referire la achiziția de material rulant pentru transport verde (probabil pentru transportul public), însă aceasta problemă a fost deja rezolvată în proporție semnificativă cu fonduri POR. Astfel, la nivelul municipiului Târgu-Jiu vor fi achiziționate 35 de troleibuze noi până la finalul anului 2023, iar la nivelul Văii Jiului vor fi achiziționate 26 de autobuze electrice, la Rovinari s-au achiziționat 3 autobuze electrice etc. Astfel de investiții vor putea fi în continuare finanțate prin POR 2021-2027. Propunem realocarea sumelor pentru remedierea siturilor contaminate, cel puțin în cazul județelor Hunedoara și Gorj. 

În cazul codurilor 139 și 146, deși nevoia de sprijin pentru persoanele care își vor pierde locurile de munca este evidentă, nu este prea clar cum vor fi cheltuiti cei circa 50 mil. euro/județ. Dat fiind faptul că cei mai mulți disponibilizati au varsta de peste 40-45 de ani și un nivel de calificare scăzut (în cele mai multe cazuri, școala profesională), este de așteptat ca aceștia sa prefere sa beneficieze de măsurile sociale generoase (plăți compensatorii, venituri de completare pentru 2-4 ani) prevăzute de varianta actualizată a OUG 69/2019 (a se vedea interesul foarte ridicat pentru plecări voluntare de la Centrala Mintia), respectiv de prevederile Legii nr. 197/2021, care permite pensionarea personalului din domeniu începând cu vârsta de 52 de ani. Cei care nu se încadrează în prevederile acestor acte legislative sau care vor dori sa ramana activi pe piața muncii se vor reorienta, cel mai probabil, către sectoare cu cerințe similare de studii/calificare, adică construcții, industrie prelucratoare sau servicii cu valoare adăugată scăzută (de ex. pază, transporturi, logistică etc.), interesul pentru reintrarea în procesul educațional fiind scăzut (din experiențele anterioare cu programe de disponibilizare). Totusi, cel puțin în zona Văii Jiului și în Gorj, oportunitățile de angajare în sectorul non-minier sunt foarte reduse, din cauza slabei dezvoltări a sectorului IMM, context în care navetismul către zone mai dezvoltate din perspectiva ofertei de locuri de muncă (de ex. zona Deva – Orăștie sau Craiova) va fi singura opțiune viabilă pentru aceștia. Din aceasta perspectivă, este vitală sprijinirea mobilității teritoriale a populației, cu precădere în interiorul teritoriului afectat de tranziția justă. Rămâne, totuși, prioritară problema persoanelor cu vârsta de la 18–20 ani până la 30-35 de ani, care nu au opțiuni viabile de ocupare în zonă (exceptând locurile de muncă din sectorul public (educație, sănătate, administrație) sau din comerț/servicii de bază – gen coafor, spălătorii auto, baruri, jocuri de noroc etc.) și care au absolvit mai ales specializări teoretice, neadaptate la profilul economiilor locale. Pentru acestia este necesara dezvoltarea învățământului profesional, tehnic și vocațional, respectiv consolidarea educației antreprenoriale la pachet cu oportunități de finanțare a ideilor de afaceri. Așadar, considerăm că este necesară o analiză mai profundă, inclusiv sociologică, a nevoilor reale de sprijin pentru populația activă din zona, în caz contrar existând riscuri mari de neatingere a țintelor propuse cu privire la ocupare. 

Este necesară includerea în Program a unor indicatori suplimentari pe componenta de impact social, având la bază fundamentări prevederile din PTTJ-uri, POTJ și Regulamentele UE. Acești indicatori se referă (în cazul indicatorilor de realizare) la populaţia vizată de proiecte derulate în cadrul acţiunilor integrate pentru incluziunea socioeconomică a comunităţilor marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate, la capacitatea sălilor de clasă din structurile noi sau modernizate de îngrijire a copiilor, capacitatea unităţilor de asistenţă medicală noi sau modernizate, precum și capacitatea unităţilor de asistenţă socială noi sau modernizate (altele decât locuinţele); în cazul indicatorilor de rezultat este esențial numărul anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate de îngrijire a copiilor, ai structurilor educaționale noi sau modernizate, ai serviciilor de e-sănătate noi sau modernizate, ai unităţilor de asistenţă medicală noi sau modernizate, precum și ai unităţilor de asistenţă socială noi sau modernizate.

Per ansamblu, la nivelul celor 3 județe există potențial însemnat de concentrare a finanțărilor nerambursabile din diferite programe aferente perioadei de programare 2021-2027 pentru a obține sinergii și un impact teritorial însemnat (de ex. cresterea performantei energetice prin PNRR si POR, regenerare urbana prin POR, infrastructura majoră de transport prin POT și PNRR, educație și formare prin POEO, cercetare-dezvoltare-inovare prin POCIDIF si PNRR, incluziune prin POIDS si PNRR etc.). Din aceasta perspectivă, considerăm vitală conlucrarea cu toate AM-urile pentru a prioritiza finanțarea intervențiilor din cele 3 județe de pe Jiu (Hunedoara, Gorj, Dolj), de exemplu prin bonus de punctare pe anumite apeluri de proiecte relevante.

În ceea ce privește componenta de regenerare urbană, chiar dacă vor fi alocări prin Programul Operațional Regional, nevoile de regenerare urbană sunt mult mai mari în regiunile pe tranziție justă, de aceea considerăm ca ar fi bine sa existe alocări pe regenerare urbana si in POTJ. În aceste tipuri de regiuni, infrastructurile publice și cele destinate locuințelor, au făcut obiectul unor procese de construire în care, cu câteva excepții, cantitatea a primat înaintea calității în vederea eficientizării costurilor de producție. Astfel, nivelul de degradare al mediului construit este mult mai degradat și necesită o reînnoire din punct de vedere fizic și moral. 

De asemenea, ar trebui sa existe alocări pentru finanțarea unor soluții de depozitare a energiei. De exemplu, o administrație locală poate sa investească în surse proprii de generare a energiei verzi și, cu opțiuni de depozitare a energiei poate sa folosească energia când nevoile sunt mai mari. Sau, de exemplu, poate fi captată energie solară în timpul zilei și folosită pe timp de noapte. O aplicație-pilot în acest sens, ca urmare a unui apel pentru programul Orizont 2020, a fost încercată în 2019 – fără succes însă.

Nu în ultimul rând, Mecanismul de implementare al POTJ ridică semne de întrebare legate nu doar de oportunitatea ca AM-ul să rămână la nivel central, iar ADR-urile sa aibă doar rol de OI – care nu pare să fie adecvată pentru specificul local evident al investițiilor eligible, ci și legate de capacitatea de implementare a beneficiarilor. Practic, aceștia vor finaliza implementarea proiectelor aferente perioadei de programare 2014-2020 doar în decembrie 2023, în timp ce vor lucra în paralel la pregatirea și apoi implementarea de proiecte finanțate prin PO 2021-2027, PNRR și programe naționale (de ex. Anghel Saligny, AFM), toate cu termene destul de stricte de implementare. În acest sens, s-ar putea analiza oportunitatea unei Axe de Asistența Tehnică a POTJ, chiar și includerea în lista eligibila a salariilor pentru echipele de implementare, care ar stimula angajarea de personal suplimentar în unitățile de implementare a proiectelor de la nivelul primăriilor, consiliilor județene etc. Dacă organismul intermediar pentru POTJ va fi la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, există riscul de blocaje pe liniile de finanțare cu potențial mulți beneficiari, precum cele pentru IMM-uri. Trebuie implementat un sistem de descentralizare al administrării acestor fonduri, altfel există riscul unor blocaje – similar cu ce s-a întâmplat în trecut pe finanțări de acest gen.

Photo credit: Dragos Dula